24 iunie 2020 Sânzienele
Ziua Ariei Naturale Protejate ”Poaiana cu Schit”

Ruinele schitului

"Piatra voievodalã" Dorin Lupea

"Semn istoric" Corneliu Camaroschi

"Uroboros" Romeo Pervolovici

Amplasare pe hartã

După amiază în poiană...
24 iunie 2017

Buletin
Poiana cu schit, 2012

Buletinul este imaginea Poienii cu schit, în vara anului 2012, compusă din mărturii ale acelora care i-au străbătut potecile, cu bucuria descoperirii valorilor dăruite de natură sau create de mâna omului.

"Sânzienele"
Ziua Ariei Naturale Protejate
"Poiana cu schit"

24 iunie 2012

Proiectul „Sânzienele” continuă acţiunile de promovare şi popularizare a ariei naturale protejate „Poiana cu schit”, realizate pe parcursul anului 2011, în cadrul proiectului cu acelaşi nume.

Amplasarea şi istoricul Poienei cu schit

În mijlocul pădurii Boroseşti, pe valea Cucoarei, se află o poiană largă, cu iarbă verde de otavă, adumbrită de stejari seculari şi mesteceni foşnitori cu coaja de omăt. Aceasta este cunoscută sub numele de "Poiana cu schit" sau "Poiana cu statui".

În Poiana cu schit se află un monument istoric foarte vechi, de sfârşit de sec.XIV, o expoziţie în aer liber cu treizeci de sculpturi şi o rezervaţie floricolă cu specii rare de plante.

Monumentul istoric este reprezentat de ruinele unei bisericuţe, ridicate de cneazul Duma Negru, fost mare vornic al Ţării de Jos, în vremea voievodului Alexandru cel Bun, care au şi dat numele poienii.

Răspândite pe întreaga suprafaţă a poienii sunt 30 de sculpturi imense din piatră, care construiesc omagiul pe care lumea de astăzi îl închină măreţiei vremurilor trecute. Piatra adusă de la Focşeasca, de la peste 10 kilometri distanţă, a fost sculptată pe perioada a trei veri între anii 1986 - 1988 de cei mai mari artişti români: Dumitru Căileanu, Dan Covăţaru, Alexandru Galai, Mihai Istudor, Vasile Ivan, Dumitru Juravle, Dorin Lupra, Traian Moldovan, Romelo Pervolovici, Aurel Vlad, Napoleon Tiron, Corneliu Camaroschi, Mihai Ecobici, Nicolae Ghiaţă, Grigore Patrichi, Constantin Platon, Cornel Stănescu, Corneliu Tache, Ion Buzdugan, Alexandru Ciutureanu, Costache Constantin, Iorgos Iliopolos, Dumitru George, Alexandru Marchiş, Alexandru Nancu şi Petre Marian. Sculpturile, cu greutăţi de la 10 la 54 de tone, constituie un adevărat muzeu în aer liber, fiind singura tabără de sculptură în piatră din Moldova, continuarea celei de la Măgura, din judetul Buzău.

Rezervaţia naturală Poiana cu Schit reprezintă cea mai mare şi mai expresivă poiană din masivul păduros Bârnova - Repedea, prin flora ei bogată şi variată, fitocenozele interesante, dar şi prin peisajul pitoresc. Masivul păduros Bârnova - Repedea este unul dintre cele mai vaste areale de pădure nefragmentată din judeţul Iaşi.

“Poiana cu Schit” este o rezervaţie naturală de interes naţional, cu caracter floristic, în suprafaţă de 9,5 ha, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Este în proprietate de stat şi în administrarea şi custodia Direcţiei Silvice Iaşi, prin Ocolul Silvic Pădureni.

Accesul spre Poiana cu schit

În Poiana cu schit se poate ajunge venind cu trenul până la staţia CFR Bârnova sau Grajduri, iar apoi prin deplasarea pe traseele turistice marcate cu bulina albastră, opera prof. Nicolae Duca şi a Cercului de orientare turistică de la Şcoala generală Scânteia.

Coordonatele GPS ale schitului aflat în mijlocul poienei sunt:
46°59'9.50"N / 27°35'7.79"E (sau 46.9859722°N / 27.5854973°E).

Cu maşina se poate ajunge venind pe drumul judeţean DJ248 Iaşi - Vaslui, între localităţile Curături şi Bordea se coteşte (nu sunt indicatoare) spre Gara CFR Bârnova. După ce se trece de linia ferată, se lasă în stânga drumul care coboară la gară şi se continuă urcarea până la Biserica Sanatoriul Bârnova, se ocoleşte prin stânga acesta şi se continuă drumul până la fosta cabană Bârnova. De aici se poate continua prin pădure urmând marcajul (punct albastru ) sau pe drum, până la intrarea în satul Poiana cu Cetate, lângă ştejarii seculari (coordonate GPS: 47°0'5.38"N / 27°35'33.4"E), de unde se continuă prin pădure (marcaj punct roşu continuat apoi de punct albastru ).

Norme de comportament în ariile naturale protejate

Principalele reguli ce trebuie respectate în rezervaţia naturală sunt menţionate atât în legislaţia în vigoare cât şi în regulamentul rezervaţiei. Astfel, se interzic:

• activităţi de utilizare a resurselor naturale, cu excepţia intervenţiilor ce au ca scop protejare, promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei obiectivelor pentru care a fost constituită rezervaţia;
• accesul fără acceptul custodelui; accesul cu vehicule motorizate;
• păşunatul şi accesul animalelor domestice;
• aprinderea focului; incendierea vegetaţiei;
• camparea; săparea de şanţuri; abandonarea de deşeuri;
• tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane;
• schimbarea destinaţiei terenului;
• distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
• colectarea de floră şi faună;
• orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a speciilor de floră şi faună protejate prin lege;
• perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie a speciilor de faună;
• distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;
• deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
• recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a plantelor;
• vânătoarea;
• scoaterea definitivă sau temporară a terenului din circuitul silvic.

Alte prevederi:

• în cazul producerii de fenomene de forţă majoră (incendii, calamităţi naturale, epizootii, focare de infecţii etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării custodelui, în vederea mobilizării şi luării măsurilor de prevenire, reducere şi eliminare a efectelor negative;
• activităţile de cercetare ştiinţifică se desfăşoară cu avizul custodelui, în baza unui contract de cercetare.